Ferma de click-uri

De câte ori mă apropii de o cifră rotundă la paginile mele de facebook (gen 1.500 like-uri la CeFilmeVăd sau 1.000, cum este cazul acum la Știri din Ardeal – noul meu proiect, dacă nu știați) fac un apel la prietenii virtuali de pe Facebook să mă ajute să trec acel prag. Și de multe ori pățesc, ca și acum, că acel 1 like se transformă în 100, ceea ce mă motivează să continui și, fără a-mi face iluzia cine știe cărui succes, să-mi promit mie însumi că n-o să apelez niciodată la așa-zisele „ferme de clickuri”.

Cine folosește fermele de click-uri?

Cine? Mai mulți decât vă închipuiți: firme, vedete și chiar Departamentul american de Stat – pot fi găsiți pe lista cumpărătorilor de false “Like”-uri pe Facebook, followerși fictivi pe Twitter ori vizualizări plătite pe YouTube de la ferme de click-uri din afara USA. De ce? ar fi o întrebare cu răspuns mult mai interesant – care ține de spiritul nostru de turmă

Ce sunt aceste „ferme”? Imaginați-vi-le ca pe vechile internet cafe-uri de cartier, unde angajații (care au înlocuit primii internauți) nu plătesc accesul, ci sunt plătiți ei de data aceasta să stea pe scaune, în Bangladesh sau Indonezia. Și tot ce au de făcut în „orele de program” e să dea click-uri pe Facebook, să vizioneze videoclipuri pe YouTube ori să redistribuie anumite postări de pe Twitter cu scopul de a le umfla clienților traficul.

Treaba pare simplă din perspectiva unui singur utilizator, care o face oricum, zilnic – neplătit. Însă aici este vorba (ca la orice job) de cifre de performanță: imaginați-vă că în spatele fiecărui utilizator se ascund 10-20 de conturi false de Facebook, YouTube sau Twitter (bazate pe 10 adrese de email) pe care acesta intră succesiv pentru a da click-uri după click-uri, o activitate repetitivă și de-a dreptul plicticoasă, ca să nu spunem inutilă. Sau, ceva mai complicat, că patronul deţine un server şi plăteşte 1 dolar pe lună pentru fiecare Internet Protocol Address, un serviciu online pe care îl foloseşte pentru a genera cu fiecare angajat nu zeci sau sute, ci mii de conturi pe reţelele de socializare.

De ce proliferează acest fenomen?

Poate fiindcă se vorbește despre el? Încă de la apariția ei, utilizatorii au folosit rețeaua facebook pentru a-şi face mai mulţi prieteni, a se lăuda în „fața” lor cu drepturile câștigate ori cu realizările pe plan profesional. Între timp, companiile de „social media” interesate de creșterea veniturilor contorizau creșterea nivelului de engagement al utilizatorilor noii platforme pentru a-şi lăuda afacerea, întreținând acest trend.

Internetul este un mediu ușor de contorizat. Orice mișcare de mouse și orice click pe care îl dăm, pot fi convertite în cifre și salvate în baze de date sau rapoarte. Ca să nu mai vorbesc de tot ceea ce scriem, inclusiv numele site-urilor pe care navigăm, care pot fi convertite într-un „comportament” sau profil de internaut.

Dacă ar fi să ne notăm și noi istoricul navigării zilnice pe internet sau să folosim un progrămel care să facă asta și să ne livreze la sfârșitul zilei niște cifre, probabil că ne-am îngrozi de „falsa” noastră productivitate – nefăcând nimic. Iată însă că sunt persoane care, departe de a se lăsa impresionate de acest fenomen, au găsit posibilitatea să profite de el. Ca să realizăm ce dimensiuni are toată distracția, să precizăm că există deja firme de marketing care sunt plătite să analizeze angajamentele false de pe platformele de socializare, care se estimează că au atins valori globale de 200 milioane $ pe Facebook și 300 milioane $ pe Twitter. Despre formele pe care le îmbracă aceste surse de profit, într-un articol viitor.

 

One thought on “Ferma de click-uri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *